Comunicat de presă 20.01.2026: PROIECTUL PILOT – „Prescripție culturală pentru sănătate și bunăstare”

Comunicat de presă transmis de Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infectioase Cluj-Napoca

 

La Cluj-Napoca se lansează, în premieră națională, proiectul

“Prescripție culturală pentru sănătate și bunăstare”

Acesta își propune conectarea pacienților la activități non-clinice, ca parte a procesului de îngrijire

La conferința de presă au participat:

Vákár István-Valentin – Vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj;

Ioan Mureșan, Manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca;

Sebastian Armean, Coordonator proiect, medic șef al AI‑SCBI;

Florin Estefan, Manager general al Operei Naționale Române Cluj-Napoca;

Felix Marcu, Manager general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Au oferit declarații de presă:

András István Demeter, Ministrul Culturii;

dna. Diana Ștefana Baciuna, Secretar de Stat Ministerul Culturii.

În contextul sănătății mintale tot mai fragile în România, a numărului tot mai mare de bolnavi cronici, a serviciilor comunitare slab conectate la medicii de familie, dar și a cererii ridicate de asistență primară în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, prin Ambulatoriul Integrat, a fost creat, în premieră națională, proiectul pilot „Prescripție culturală pentru sănătate și bunăstare”, desfășurat sub patronajul Ministerului Culturii.

Pornind de la ideea că sănătatea nu depinde doar de tratamente medicamentoase, ci și de factori sociali, emoționali și de apartenența la comunitate, prescripția socială este o metodă de promovare a sănătății prin care profesioniștii din domeniul medical (în special medicii de familie sau asistenții sociali) nu recomandă doar medicamente, ci și activități sau resurse sociale care pot îmbunătăți starea de sănătate și bunăstarea pacientului. Astfel, pacientului îi sunt recomandate participarea la grupuri de sprijin pentru anxietate sau depresie, implicarea în activități de voluntariat sau cluburi comunitare, cursuri de fitness, dans sau orice formă de mișcare, activități de grădinărit, artă sau muzică.

Ca extensie, prescripția culturală se referă la recomandarea de activități culturale, ca mijloc de promovare a sănătății fizice și psihice prin participarea la: concerte, spectacole de teatru, expoziții de artă, ateliere de pictură, muzică sau dans; încurajarea lecturii, scrisului creativ sau vizitării muzeelor, explorarea tradițiilor și patrimoniului cultural local.

Primii parteneri culturali ai proiectului pilot „Prescripție culturală pentru sănătate și bunăstare” sunt  Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Opera Națională Română din Cluj-Napoca, care fac posibilă acordarea total gratuită a acestui serviciu către pacienți.

Cu aceste instituții au fost încheiate protocoale de colaborare pe o perioadă de 6 luni, în baza cărora pacienții Ambulatoriului Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, în număr de aproximativ 300 de pacienți, vor beneficia de un număr limitat de vizite și tururi ghidate la muzeu și bilete la spectacole de operă și balet, o ofertă foarte generoasă din partea partenerilor culturali.

„Ministerul Culturii susține inițiativele care valorifică resursele culturale publice în dialog cu alte domenii de interes strategic, precum sănătatea publică și coeziunea socială. Proiectul-pilot de la Cluj-Napoca evidențiază potențialul colaborării interinstituționale dintre sectorul medical și cel cultural și oferă un cadru de testare pentru integrarea culturii ca instrument complementar în politicile publice orientate spre prevenție și bunăstare.”(dl. András István Demeter, Ministrul  Culturii)

„Proiectul de prescripție culturală lansat la Cluj-Napoca, o colaborare foarte bună între Opera Națională Română Cluj-Napoca, Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, demonstrează că politica culturală poate avea un impact direct asupra sănătății și calității vieții, prin parteneriate concrete între instituții medicale și culturale. Ne dorim ca acest demers-pilot să devină un model replicabil la nivel național, în care cultura este integrată firesc în politicile publice de prevenție și bunăstare.” (dna. Diana-Ștefana Baciuna, Secretar de Stat, Ministerul Culturii)

„Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, situat în str. Iuliu Moldovan nr. 23 și-a definit strategia prin atenția totală îndreptată spre pacienți, încercând să acopere o plajă cât mai mare de servicii medicale necesare acestora și de cea mai bună calitate.

Astfel, după demararea unui proces amplu de modernizare a infrastructurii medicale din spital și crearea unei secții adecvate de Terapie Intensivă, a deschis poarta preluării celei mai mari unități  medicale ambulatorii din România, respectiv Centrul Clinic de Diagnostic și Tratament Cluj, aflată într-o situație fără precedent, cu activitate medicală blocată și cu mari datorii financiare către furnizori.

Noua subunitate medicală este cunoscută azi ca Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca (AI-SCBI) situat pe Cal. Moților nr. 19.

Această unitate dispune azi de 24 de specialități medicale clinice pentru adulți și 10 specialități clinice pentru copii, foarte bine dotate, fiind susținute de 5 laboratoare medicale realizând servicii medicale de calitate pentru cca 1.250 pacienți/zi.

Proiectul „Prescripție culturală pentru sănătate și bunăstare” este binevenit, întrucât sănătatea este un element de cultură și artă și se înscrie pe linia altor proiecte realizate în cadrul spitalului și ambulatoriului, menite să asigure extinderea sferei de acoperire a serviciilor medicale, în care Spitalul Clinic de Boli Infecțioase este în avangardă.

Ne declarăm deschiderea în viitor spre activități de suport socio-cultural pentru persoane rămase singure, vârstnici care se autoizolează sau care nu au o rețea solidă de suport, prin colaborări cu organizații, asociații sau centre de zi.

Doresc să mulțumesc Ministerului Culturii, precum și celor două instituții partenere – Opera Națională Română Cluj-Napoca și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, pentru această nouă oportunitate și în egală măsură Consiliului Județean Cluj pentru toată susținerea pe care ne-a acordat-o de-a lungul anilor.” (ec. Ioan Mureșan, Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca)

„Ideea centrală: arta și cultura pot fi „medicamente” pentru minte și suflet, reducând stresul, îmbunătățind sănătatea mintală și consolidând coeziunea socială. Este promovată astfel o abordare holistică a sănătății (nu doar fizică, ci și mintală, emoțională, socială) care poate contribui semnificativ la reducerea poverii sistemului medical prin prevenție și prin creșterea calității vieții, punând accent pe implicarea pacientului în comunitate și pe dezvoltarea unor resurse personale și sociale, pentru o viață sănătoasă.

Conceptul nu este unul nou. Există țări unde social prescribing (și în unele cazuri cultural prescribing) este finanțat de stat sau de sisteme publice de asigurări. Cel mai clar exemplu fiind Regatul Unit, urmat de proiecte pilot în Danemarca, SUA (cu suport parțial prin programe publice/private) și Canada (program pilot în Montreal).

Ne bucurăm că am găsit deschidere din partea unor instituții culturale importante pentru Cluj, încă de la primele discuții cu ei. Beneficiarii clujeni vor fi identificați din rândul persoanelor care se adresează AI-SCBI. Astfel, în urma evaluării medicale, medicul curant va decide dacă pacientul are nevoie de intervenție nonfarmacologică (inclusiv chirurgicală), intervenție farmacologică și/sau nonfarmacologică, ori nu are nevoie de intervenție terapeutică medicală (nici farmacologică, nici nonfarmacologică) și va completa o prescripție culturală pentru sănătate și bunăstare, ca modalitate de intervenție non-clinică, complementară actului medical.

Finanțarea unui astfel de program în România nu ar trebui să fie o mare problemă pentru că s-ar putea identifica diverse surse de finanțare.” (Coordonator proiect dr. Sebastian Armean, medic șef al AI‑SCBI).

„Opera Națională Română Cluj-Napoca se alătură acestui demers, facilitând participarea beneficiarilor proiectului la spectacolele sale și susținând ideea că arta și cultura pot contribui la starea de bine și la sănătatea comunității. Ne dorim ca acest proiect-pilot să își demonstreze impactul și să continue, devenind un model sustenabil, alături de care Opera va rămâne un partener activ și deschis și în inițiativele viitoare.” (dr. Florin Estefan, Manager general al Operei Naționale Române Cluj-Napoca).

„Proiectul se desfășoară într-un context favorabil, odată cu redeschiderea completă a spațiilor muzeale pentru publicul larg. Activitățile dedicate pacienților Ambulatoriului Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca reflectă preocuparea muzeului pentru rolul său social și pentru apropierea de comunitate. Considerăm că muzeul poate fi un spațiu al dialogului, al reconectării și al recuperării prin cultură, iar acest parteneriat ne permite să ne extindem în mod firesc programele de educație și mediere culturală.” (dr. Felix Marcu, Manager general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei).

Proiectul pilot Prescripție culturală pentru sănătate și bunăstare va fi implementat pe o perioadă de 6 luni și are ca scop îmbunătățirea stării de bine și calității vieții, reducerea cazurilor de izolare, diminuarea accesării serviciilor medicale (consultații repetate, prezentări non-urgente) și consolidarea coeziunii comunitare. Specializări Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infectioase Cluj-Napoca: https://infectioasecluj.ro/ambulator/v1/

La finalul proiectului va exista un raport de evaluare a principalilor indicatori: Stare de bine mintală (WEMWBS și similare), calitatea vieții (EQ-5D-5L), singurătate (UCLA), participare socială și autoeficacitate.

Ideea de prescripție culturală poate primi contur național și poate deveni un mecanism național de prescripții sociale și culturale care să conecteze pacienții, prin navigatori comunitari, la activități non-clinice (mișcare, voluntariat, ateliere culturale, sprijin social), ca parte a îngrijirii obișnuite.

Deoarece există deja cadru analitic și interes instituțional în țara noastră (raport CES 2024), dar și modele funcționale finanțate public în UK și Irlanda, sperăm ca în curând ideea să poată fi finanțată și în România.

Coordonator proiect: Sebastian Armean

Date de contact: 0742.138.148; contact@infectioasecluj.ro